Sursa foto: Pinterest Filmul „Mean Girls”

În perioada adolescenței trăim intens și avem tendința de a experimenta, de a gusta viața.
Este o etapă frumoasă, cu suișuri și coborâsuri, cu râsete și plânsete. E etapa în care legăm
prietenii și facem confidențe.
Prin urmare, vreau să aduc în lumină conceptul de „co-ruminație”.
Co-ruminația se referă la a discuta în mod excesiv despre o problemă și se caracterizează
prin specularea problemei, readucerea ei în discuție și focusarea pe sentimentele
negative care derivă de aici. Co-ruminația este un proces social care poate fi întărit de către un interlocutor (Rose, 2002).

Sursa foto: Pinterest
Filmul „Mean Girls”

Co-ruminația este asemănătoare cu auto-dezvăluirea, implică schimbul de gânduri interioare și sentimente care oferă un mijloc de a construi și de a obține sprijin în relația de prietenie (Rose, 2002).
Cu toate că depresia este prezentă în diferite etape ale vieții, media de vârstă la care aceasta se face simțită prima dată este între 14 și 19 ani (Kuyken, Watkins, Halden și Cook, 2006).

Sursa foto: Pinterest
Filmul „Mean Girls”

Stone , Gibb și Abela (2011) au arătat faptul că prezența coruminației în adolescență crește
riscul depresiei în viitor.
Waller, Silk, Stone și Dahl (2014) au evidențiat faptul că, spre deosebire de adolescenții fără diagnostic de depresie, adolescenții cu depresie co-ruminează mai mult și se angajează mai puțin în rezolvarea interpersonală de probleme.

Sursa foto: Pinterest
Filmul „Mean Girls”

Autorul Hankin și colaboratorii săi au subliniat faptul că fetele sunt mai predispuse la a dezvolta simptome depresive, deoarece și tendința de co-ruminație este mai mare la ele.
Co-ruminația a fost relaționată cu o calitate mai mare a prieteniilor în rândul aceluiași gen, și cu creșterea calității prieteniilor respective în timp (Rose, Carlson și Waller, 2007).
Calmes și Roberts (2008) au relatat date care concluzionează faptul că în cadrul prieteniilor
co-ruminația este un predictor pentru simptomele depresive, dar co-ruminația dintre părinte-adolescent, coleg de cameră-adolescent sau partener de viață, nu corelează cu simptomele depresive.

Bibliografie:

Amanda J. Rose, Wendy Carlson, and Erika M. Waller, University of Missouri (2007). Prospective Associations of Co-Rumination With Friendship and Emotional Adjustment: Considering the Socioemotional Trade-Offs of Co-Rumination.

Amanda J. Rose, , and Erika M. Waller (2013). Brief Report: Adolescents' Co-Rumination with Mothers, Co-Rumination with Friends, and Internalizing Symptoms.

Stone, L. B., Hankin, B. L., Gibb, B. E., & Abela, J. R. Z. (2011). Co-rumination predicts the onset of depressive disorders during adolescence. Journal of Abnormal Psychology.

Previous articleCum gândeşte un părinte special
Next articleDragonelul Nairo și musca mecanic
Sunt Mădălina Orian, părinte și logoped din pasiune! Sunt mamă a doi copii minunați, care mi-au acordat încrederea lor atunci când m-au ales să le fiu părinte. Sunt părinte special, cu provocări pe partea de limbaj din partea copiilor mei. Cu toate că am absolvit profil tehnic, m-a atras întotdeauna natura subtilă a omului. Ca să-mi ajut copiii (și, implicit, pe mine) am devenit logoped și am descoperit că acest domeniu mă fascinează. Îmi doresc să fiu aproape de părinți care au parte de provocări în creșterea și educarea copiilor lor. Cred cu toată ființa mea faptul că părintele e primul și cel mai important terapeut al copilului iar într-un trio echilibrat și sănătos părinte-copil-terapeut, toată lumea are doar de câștigat. Cred în demersurile terapeutice pornite cu multă iubire acasă și în iubirea administrată ca tratament de vindecare pentru orice afecțiune (fizică, psihică, sufletească).

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here