Depresia în timpul sarcinii este un lucru comun. Aproximativ 18% dintre femei se confruntă cu simptome depresive în timpul sarcinii, iar 13% afirmă că au avut depresie post-partum.
Expunerea la depresia pre și post partum a mamei a fost asociată cu problemele de dezvoltare ale copilului. Astfel, depresia mamei corelează semnificativ cu problemele comportamentale și emoționale ale copilului. Printre aceste probleme se numără și dezvoltarea motorie întârziată (C.L. Lebel, M. Walton, N. Letaurneau, G.F. Giesbrecht, B.J. Koplon & D. Dewey, 2016) și lipsa abilității de a-și însuși aptitudini sociale conform vârstei (Carter et al., 2001).
Depresia post-natală este o depresie moderată / severă și este diagnosticată în perioada imediat următoare venirii pe lume a bebelușului, sau într-un interval de 1 an de la data nașterii copilului. Tații sunt mai predispuși la depresia post-natală în primele 3-6 luni de la data nașterii copilului (K.Biebel& S. Alinkha, 2016).
Studiile arată că în 29% din cupluri, cel puțin unu dintre părinți a experiențiat simptome depresive. Prevalența depresiei post-natală la tați fiind semnificativ mai mare atunci când și mama experiențiază simptome de depresie post-partum, ajungând până la 40% (Pinheiro, Magalhaes, Horta, da Silva & Pinto, 2006).
Cu toate că depresia post-natală la tați a fost mai puțin studiată, este cunoscut faptul că și aceasta are impact asupra dezvoltării copilului și afectează în același timp și satisfacția maritală (F. deMontigney, M. E. Girard, C. Lacharite, D. Dubeau, 2012). Aproximativ 16 % dintre tați experiențiază depresia post-natală. Aceasta poate fi de o intensitate minoră, până la severă (Pinheiro et al., 2006).
În 2000, Oyserman și colaboratorii săi atrag atenția asupra faptului că depresia afectează abilitățile de parenting. Părinții ce suferă de depresie post-natală nu sunt la fel de implicați în relația părinte-copil, în comparație cu părinții care nu prezintă depresie post-natală. Aceștia nu sunt la fel de afectuoși și respondenți la nevoile copilului și pot dezvolta un comportament ostil și chiar neglijent față de copil (NRC & IOM, 2009).
Simptome ale depresiei post-natale prezente la ambii părinți :
Printre simptomele depresiei post-natale, ușor de identificat se amintesc:
- episoade depresive ce durează minim două săptămâni;
- pierderea interesului pentru activități;
- pierderea / creșterea în greutate;
- oboseală / lipsă de energie;
- insomnie / hipersomnie;
- vină;
- anxietate severă;
- lipsa de concentrare;
- gânduri de autovătămare / suicid.
Teste de screening
Testele de screening sunt folosite pentru a depista cât mai devreme o eventuală depresie post-partum. Această metodă este simplă și eficace pentru detectare depresiei (Munoz, Beardslee & Leykin, 2012).
Terapia cognitiv comportamentală (CBT) s-a dovedit foarte eficientă în tratarea depresiei. De aceea, deseori, psihologii recurg la această terapie pentru a trata depresia (Munos et al., 2007). Cu ajutorul CBT, psihologii îi învață pe părinți cum să își monitorizeze gândurile și comportamentele negative și să le înlocuiască cu unele pozitive.
Aici găsești o prezentare pe tema depresiei post-partum. https://www.youtube.com/watch?v=fd130O67nlo
Dacă te regăsești în această prezentare, e bine să știi că nu ești singura sau singurul care trece prin asta. Poate asta nu e tocmai o consolare dar vreau să știi că există o soluție la toate problemele astea. Mai mult, există instrumente și specialiști care te pot ajuta și e în regulă să ceri ajutorul.
Bibliografie :
How welldoestheEdinburghPostnatalDepressionScaleidentify depression andanxietyinfathers?Avalidationstudyinapopulation based Swedishsample Pamela Massoudi b,n, C.PhilipHwang a, BirgittaWickberg,2013
Change in Child Psychopathology With Improvement in Parental Depression: A Systematic Review
MEREDITH L. GUNLICKS, PH.D., AND MYRNA M. WEISSMAN, PH.D., 2008
Diagnosing postpartum depression in mothers and fathers: whatever happened to anxiety? Stephen Mattheya ,*, Bryanne Barnettb, Pauline Howiec, David J. Kavanaghd a Department of Psychology, University of Sydney; and the South West Sydney Area Health Service, Park House, 13 Elizabeth Street,Liverpool, NSW 2170, Australia, 2001
Some early indicators for depressive symptoms and bonding 2 months postpartum – a study of new mothers and fathers M. Edhborg, A.-S. Matthiesen, W. Lundh, and A.-M. Widstro¨m
Department of Woman and Child Health, Karolinska Institutet, Stockholm, Sweden, 2005
Effects of paternal depression on fathers’ parenting behaviors: A meta-analytic review, Sylia Wilson ⁎, C. Emily Durbin,2009
Fathers’ Depression Related to Positive and Negative Parenting Behaviors With 1-Year-Old Children, R. Neal Davis, Matthew M. Davis, Gary L. Freed and Sarah J. Clark, 2011
The First-Time Fathers Study: a prospective study of the mental health and wellbeing of men during the transition to parenthood John T. Condon, Philip Boyce, Carolyn J. Corkindale,2004
First-time mothers: social support, maternal parental self-efficacy and postnatal depression, Patricia Leahy-Warren, Geraldine McCarthy and Paul Corcoran, 2009
Fathers’ Coping Style, Antenatal Preparation, and Experiences of Labor and the Postpartum
Rebecca Greenhalgh, BA(Hons), DClinPsy, Pauline Slade, BSc(Hons), MSc, PhD, and Helen Spiby, RN, RM, Mphil, 2009
Prenatal Paternal Depression Tiffany Field1,2, Miguel Diego1, Maria Hernandez-Reif1, Barbara Figueiredo3, Osvelia Deeds1,2, Jennifer Contogeorgos1, and Angela Ascencio1
1 Touch Research Institutes, University of Miami School of Medicine
2 Fielding Graduate University
3 University of Minho, Portugal, 2006
Prenatal Paternal Depression
Tiffany Field1,2, Miguel Diego1, Maria Hernandez-Reif1, Barbara Figueiredo3, Osvelia
Deeds1,2, Jennifer Contogeorgos1, and Angela Ascencio1
1 Touch Research Institutes, University of Miami School of Medicine
2 Fielding Graduate University
3 University of Minho, Portugal, 1999
