Rolul motricității în dezvoltarea limbajului la copiii cu TSA

Împreună cu Andreea, pregătim un articol de specialitate pe tema motricității și rolul acesteia în dezvoltarea limbajului. Chiar dacă majoritatea studiilor pe care noi le-am analizat sunt din sfera TSA (Tulburarea de Spectru Autist), suntem de părere că motricitatea are un rol substanțial în dezvoltarea ulterioară a limbajului.

Introducere

Preachiziţiile şi elementele de psihomotricitate stau la baza dezvoltării limbajului oral. În cazul copiilor diagnosticați cu TSA, structura limbajului prezintă particularităţi. Chiar dacă se poate spune că nu există o particularitate caracteristică a limbajului şi comunicării în contextul TSA, deoarece fiecare caz prezintă specificităţi şi este unic, un tablou de semne şi simptome poate caracteriza şi pune în evidenţă tulburarea de spectru autist. Studiile din ultimul timp evidenţiază legătura directă care există între motricitatea fină, grosieră şi dezvoltarea ulterioară a limbajului copiilor cu TSA.

Limbajul și comunicarea în TSA

La baza comunicării se află limbajul, dar acesta nu există ca o entitate independentă, ci drept o componentă a unui sistem cu funcţie de comunicare (Trifu et. al., 2019). „Limbajul reprezintă un sistem de semne convenţional selectate astfel încât să asigure materializarea funcţiei de comunicare, de schimb informaţional” (Bodea Haţegan, C., 2016).

Comunicarea presupune transferul interpersonal de informaţii şi este o activitate complexă cognitivă şi motrică iar actul de comunicare poate fi exercitat în mod verbal (prin limbaj oral), în mod non-verbal (limbaj gestual) sau mixt (Trifu et. al., 2019). Comunicarea include partea semantică (înţelegerea sensului cuvintelor şi contextelor) şi partea pragmatică (utilizarea socială şi funcţională a limbajului).

În TSA este nevoie să dezvoltăm comunicarea deoarece aceasta presupune dreptul copilului de a-şi satisface nevoile, de a fi ascultat şi înţeles, de a fi independent, îl ajută la structurarea sinelui şi a identităţii şi îi asigură accesul către funcţionalitate, către o viaţă de adult independentă.

Ca particularităţi care susţin limbajul şi comunicarea, se poate aminti contactul vizual redus, lipsa coordonării privirii, expresiei faciale şi gesturilor cu sunetele. De asemenea, copilul cu TSA nu arată ceea ce îşi doreşte şi nu împărtăşeşte cu ceilalţi. Mulţi părinţi sesizează pierderea limbajului şi a abilităţilor sociale ale copilului, acesta fiind, de obicei, momentul în care se adresează unui specialist. În plus, copilul poate să nu spună niciun cuvânt până la vârsta de 16 luni, să nu arate cu degetul până la 18 luni sau să nu combine două cuvinte cu sens până la vârsta de doi ani.

Preachizițiile limbajului

Dintre preachizițiile limbajului fac parte: abilități de procesare a informației, abilități de focalizare a atenției, abilități mnezice, schemă corporală, orientare spațio-temporală, lateralitate, secvențialitate, procesări auditive, procesări fonologice, structuri senzorioperceptive (formă, culoare, mărime), ritm, motricitate fină și grosieră, respirație. În orice caz de tulburări ale limbajului și comunicării, e necesară evaluarea complexă și cu atenție a preachizițiilor limbajului (Bodea Hațegan, C., 2016). Dacă preachizițiile sunt dezvoltate deficitar, atunci e foarte probabil ca și limbajul să fie structurat în aceeași manieră.

Așadar, motricitatea fină și grosieră sunt dintre preachizițiile limbajului care se cer evaluate în cazul depistării unei tulburări de limbaj.

Rolul motricității în dezvoltarea limbajului

Ne-a atras atenția preocuparea oameniilor de știință pentru legătura care există între dezvoltarea motricității fine și întârzierea în dezvoltarea limbajului la copiii cu TSA. Un studiu realizat în 2019 de către Vanessa H. Bal și colaboratorii săi (Bal, V.H. et. al, 2019) pune în evidență faptul că terapeuții și părinții ar trebui să evalueze motricitatea fină la copiii cu TSA. Pornind de aici, pentru copiii care la 3 ani sunt nonverbali sau folosesc doar câte un cuvânt pentru a exprima, se pot crea oportunități de dezvoltare a acestei abilități, care ajută semnificativ în dezvoltarea ulterioară a limbajului.

Acest studiu evidențiază legătura directă care există între motricitatea fină și dezvoltarea limbajului. Astfel că, acei copii care prezintă o dezvoltare motrică fină defectuoasă au puține achiziții în ceea ce privește limbajul expresiv. Studiul a pus în evidență faptul că 69,6% dintre copiii care și-au îmbunătățit abilitățiile motorii fine. În plus, și-au depășit întârzierile de limbaj până la vârsta târzie a copilăriei sau la vârsta adultă tânără.

Ținând cont de deficitele din sfera socială și comunicării în cazul copiilor cu TSA, într-o cercetare care a analizat 43 de studii, autorii Hayley C. Leonard și Elisabeth L. Hill (Leonard, H.C., Hill, E.L., 2014) pun în evidență relația complexă și semnificativă care există între abilitățile motorii și dezvoltarea abilităților sociale, a limbajului și cogniției sociale. Lucrările analizate investighează relația dintre abilitățile motrice și sociale în cadrul tulburărilor din spectrul autismului, tulburări de limbaj și de dezvoltare. Concluzia lucrării este aceea că legătura complexă dintre motricitate și limbaj, abilități sociale și cogniție socială necesită mai multă atenție din partea cercetătorilor și practicienilor, permițând dezvoltarea unor metode de intervenție mai adecvate pentru categoriile vizate.

Activitate practică, pentru acasă

Vreau să îți propun o activitate pentru dezvoltarea motricității fine. E o activitate ușor de realizat, pentru care ai nevoie doar de o pereche de șosete. După ce au fost spălate, șosetele se pregătesc ghemotoace, pentru așezarea în dulap. Rularea șosetelor și apoi pliarea lor pentru a forma un ghem, solicită atenția copilului și îndemânarea. Reușita, umple copilul de satisfacție!

Așadar, în timp ce dezvoltăm preachizițiile limbajului, de fapt, punem bazele unei dezvoltări ulterioare armonioase a limbajului. Și avem atât de multe resurse la îndemână, chiar acasă!

Să aveți o copilărie fericită!

Bibliografie:

Bal, V.H. et al. (2019). Predictors of longer‐term development of expressive language in two independent longitudinal cohorts of language‐delayed preschoolers with Autism Spectrum Disorder. Journal of Child Psychology and Psychiatry. doi.org/10.1111/jcpp.13117.

Bodea Haţegan, C. (2016). Logopedia. Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise, Editura Trei, Bucureşti

Leonard, H.C., Hill, E.L., (2014). The impact of motor development on typical and atypical social cognition and language: a systematic review, https://doi.org/10.1111/camh.12055

Trifu, R.N., Bodea Haţegan, C., Miclea, B. (2019). Limbaj şi comunicare în contextul TSA: mituri şi evidenţe, https://asttlr.files.wordpress.com/2019/04/11_trifu_hategan_miclea.pdf